21 iulie 2010
Roland Barthes – Camera luminoasă – Însemnări despre fotografie
După ce l-am cunoscut, până acum, pe Roland Barthes, pe cu totul alte filiere, mi-a ieşit în faţă această cărţulie, în care teoreticianul şi filosoful francez nu vorbeşte despre literatura sau mit, domeniile pe care le-a tratat, preponderent, în lucrările sale, ci despre fotografie. Dincolo de alunecarea pe o pantă a unei subtile redundanţe şi dincolo de o analiză poate „prea” structuralistă (e „păcatul” formaţiei intelectuale a lui Barthes), se întrevăd idei pe care, cred, orice om care s-a aplecat vreodată cu un ochi critic asupra fotografiei şi a conceptului de „fotografie”, le simţea, pe undeva, măcar la nivel intuitiv. Roland Barthes vorbeşte despre fotografii concrete, despre fotografii care l-au marcat, fie în interes ştiinţific, critic, fie despre fotografii care au o însemnătate pur personală. Dincolo de asta, francezul încearcă o teoretizare a fotografiei, dar încearcă şi să explice, într-un mod subiectiv, de cele mai multe ori, efectele şi justificările ei care ţin de spirit, care se desfăşoară în planul umanului. Această a doua cheie de lectură este cea pe care eu, personal, am folosit-o în lectura Camerei luminoase.(citeşte continuarea în Art Act Magazine)
